Am mers pierdută prin Paradis
vreme de-o noapte toarsă îndelung.
Era un întuneric de mă dureau ochii
dar eu priveam atentă spre centru
pentru a-mi fixa totul în memorie.
De atâta efort, faţa îmi părea stoarsă ca un grapefruit.
Acum am în minte metaforele mele preferate
şi amintiri de o frumuseţe indicibilă.
Aflaţi că în lumina orbitoare poţi să nu vezi lucrurile,
Dar că într-un întuneric vast, le poţi măcar desluşi.
miercuri, 5 septembrie 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu