joi, 26 noiembrie 2009

Gaudeamus de Rushdie, igitur


Targ de carte Gaudeamus la Romexpo. Multa agitatie pentru ca vine Salman Rushdie si pe la noi. Recunosc ca m-am foit indelung in ideea de a lua musai autograf de la dumnealui. Mega-celebritate in lumea literaturii internationale, faimos datorita condamnarii la moarte care planeaza asupra sa pentru Versetele satanice, subiect de prima pagina fara doar si poate, mare amator de showing-off, cateva carti foarte bune, unele bunicele, niscaiva aparitii prin filme. Inghesuiala mare la standul Dacia pentru autograful lui Salman, unde coada se intindea pana printre standurile editurilor, serpuind agale. Am stat pe ganduri daca sa ma inscriu sau nu in acest sir al celor disperati sa obtina iscalitura de pe prima pagina. Cred ca editura Polirom a inregistrat vanzari record la editiile cartonate cu care a venit (putea sa aduca si din tirajele mai vechi, ca nu se intampla nimic, asta daca nu sunt chiar epuizate). As fi curioasa daca dupa acest eveniment va mai cumpara cineva Rushdie la fel de mult. Eu una am citit o singura carte si m-as fi oprit acolo. Dar acum ca am luat Copiii din miez de noapte, o voi lectura si pe aceasta. Am achizitionat cateva carti noi, marea batalie ar fi trebuit sa fie pe cartile reduse care fac toti banii. Titlurile sunt grozav de valoroase si banii in sfarsit ne ajung pentru mai multe volume. Din nou trebuie sa atrag atentie ca cei de la Polirom au facut abstractie de reduceri si au venit doar cu oferte de targ (15-20% din pretul de la stand), iar celebrele carti la 9.99 ron nu se regaseau. Asa ca m-au pierdut cu miscarea asta, fortandu-ma sa virez spre Humanitas, Nemira si altii. Am dat fuga si la autograf, pe ultima suta de metri. Cred ca am fost chiar ultima care i-a furat maestrului o semnatura. Era epuizat, i se citea oboseala pe fata iar semnatura mea arata ciudat de mazgalita:) Ei bine, am vrut-o si am avut-o. Macar nu am indurat statul la coada pentru ea. Care dintre voi ati mai asteptat pentru autograful lui Rushdie? Mana sus! Iata si poza cu achizitiile mele. Lista este dupa cum urmeaza:

1. N.N. Taleb, Lebada Neagra, Ed. Curtea Veche. Abia astept sa o citesc, foarte apreciata si recomandata de G50 Great thinkers.
2. Jesus Diaz, Cele patru fugi ale lui Manuel, Ed. Humanitas. Iubesc literatura cubaneza. Abia astept sa citesc ceva de Diaz.
3. Douglas Coupland, Generatia X, Ed. Humanitas. Mi-a placut coperta si sper sa gasesc ceva interesant inauntru. La o prima rasfoire promite.
4. Jesus Diaz, Spune-mi ceva despre Cuba, Ed. Humanitas. Este chiar atat de evident?
5. David Mitchell, Atlasul norilor, Ed. Humanitas. In continuare ma atrag cartile cu "nori" in titlu. Dupa ce l-am citit pe Stephane Audeguy, si imi permit o paranteza ca sa spun ca mor de ciuda ca l-am ratat in cadrul targului, tot ce are nori e pentru mine. Pe cartea asta chiar era bataie, la figurat, si am avut noroc sa o prind. Si pe buna dreptate sa se inghesuie lumea sa o citeasca. Abia astept si eu. Cred ca incep cu ea.
6. Salman Rushdie, Copiii din miez de noapte, Ed. Polirom. Mi s-a tot spus ca ar fi cea mai buna carte a lui. Asa am ales-o pe aceasta si nu pe alta. Vom vedea.

Sub Carturesti, dupa Gargui


Marti seara, pe 24 nov am participat la o editie BookTalks, organizata de cei de la Bookblog, in compania autorului Andrew Davidson, autorul romanului Gargui si a actritei Maria Dinulescu. Am stat aproximativ 2 ore la acest eveniment, timp in care am auzit-o pe Maria lecturand un pasaj din cartea lui Andrew si mai apoi l-am ascultat pe acesta din urma dialogand cu publicul. Ceea ce mi-a placut a fost tonul calm si simpatic al autorului, faptul ca pare sa nu se ia prea in serios in postura de mare scriitor, in ideea ca este inca tanar si mai are multe de spus. Desi se bucura deja de o reputatie internationala trebuie sa recunosc ca nu am fost cucerita si nici nu ma pot inchipui citind prea curand romanul dumnealui. Poate pentru ca il asociez unui anumit gen de scriere facila, dupa reteta "cum sa scrii un bestseller. 5 pasi catre o cariere de scriitor de succes", sau pentru ca nu mi-a placut ce am auzit in lectura usor impotmolita a Mariei, nu stiu sa spun precis motivul care mi-a lasat o impresie nefavorabila. As zice ca e o carte pentru un segment de public diferit de cel in care ma inscriu eu; asa as rezolva dilema. Cei care pot parcuge cu placere romane de dragoste, semi-siropoase, care nu pun extrem de multe probleme. Cei ce citesc doar in vacante samd. Cert este ca astept si alte evenimente marca BookTalks si ii felicit pe cei de la editura ALL pentru ca se misca; cu siguranta astfel de evenimente le va creste cota in piata macar la capitolul awareness. Cat pentru colegii Bookblog, toata admiratia. Pe data viitoare!

joi, 19 noiembrie 2009

aurora naturala


Aurora Liiceanu este naturala, spontana si autentica. Asa am perceput-o eu la intalnirea cu cititoarele ELLE de la showroom-ul Natuzzi. Prilejul intalnirii a fost cea mai recenta carte a Aurorei, intitulata Prin perdea, aparuta la Editura Polirom. Compusa dintr-o serie de texte scurte, confesiunile autoarei sunt facute cu multa discretie si cu un bine calculat simt al extrovertirii. Unul nu exagerat si prost manifestat, pudoarea de a marturisi intimitati a autoarei ramanand constanta pe parcursul intregii carti. O carte sincera, calda, senina, matura. Dupa lectura poate voi detalia si mai mult.

luni, 9 noiembrie 2009

the brain that changes

Vineri seara am mers pentru prima oara in BRAIN. Prietena mea Andreea fusese deja si mi-a povestit de farmecul locului, unde domnesc pufii, se sta aproape pe jos si toata lumea e foarte relaxata si informala. Am gasit localul, pe Str. Gandu (nostim), si am intrat. Creierul dupa cum se stie e impartit in zone. Asa si BRAIN. La nivelul solului, este o camera unde se gaseste barul. La subsol o incapere, la etajul 1 alta incapere. Sus se tinea o piesa de teatru foarte interesanta, numita metaforic "mame fara pi*da". Nu am redat cuvantul din pudoare. Dar va puteti lesne inchipui ca nu se refera la mame fara de pereche, cum glumea un amic. Am servit vin rosu, presupus a fi de Spania, stand ghemuita intr-un puf, cu picioarele sub mine. Muzica era extraordinara, lumea de la Facultatea de Arte de peste drum de mare angajament (cultural vreau sa zic), si atmosfera faina. S-a putut asculta si piesa, care ne era transmisa prin boxe. Voi indrazni sa citez din memorie, cateva replici repetitive, refrenul monologului recitat de cele doua artiste: dulceata se face vara si se mananca iarna, castravetii lungi numai vara, borsul se mananca fierbinte, cafeaua e doar pentru adulti, ceaiul e daunator. Ati inteles ceva? Pe langa asta imi mai aduc aminte de episodul in care un sectorist ii baga mana in chilotei personajului principal, despre lectia de la scoala pe subiectul momentul cand devenim femei, ceva spus in graba de mama fara de pereche despre castraveti mici si creti (??!!) si in rest ceata. Sau cum spuneau colegii nostri de celula de la subsol :"S-aveti pofta!"

Am ras pana la lacrimi, incercand totodata sa inregistrez piesa de teatru cu telefonul. Nu s-a putut din cauza zgomotului de fond care acoperea actul artistic in intensitate. Dintre subiectele de conversatie ale colegilor de camera am mai retinut: care este durata de viata a unei hamsii? Raspuns: in medie 2-3 ani. Cum se prepara ceafa de pui la gratar si asta e tot ce imi amintesc. La etaj, unde se sustinea piesa de teatru, erau culmea si grupurile sanitare. Altfel spus o camera mica, cu doua wc-uri asezate fata in fata, unde mergeau de-a valma si femei si barbati, singurul semn distinctiv fiind marcajele formulate astfel: women, si dedesubt un stencil cu un chip de femeie; men, si dedesubt un stencil cu un chip de femeie, cu sprancenele ceva mai groase:)). Cert este ca era plin de stencils-uri. La fete spunea: "You used to be alright. What happened?" La baieti nu am riscat sa intru. Am mai remarcat aranjamentul floral, compus din multe frunze uscate aruncate de-a valma printre pufi. Noi am desfiintat masa, multe prea incomoda, si am pus paharele direct pe solul beciului, printre frunzulitele moarte. Mie una mi-a placut mult de tot in BRAIN, si cu siguranta voi mai merge. Chiar des:) Sunt curioasa ce alte activitati si evenimente vor mai fi planificate. Daca va intereseaza puteti fi la curent, vizitand blogul lor.

joi, 5 noiembrie 2009

The Grapefruit Groove

Dimineata grozav inceputa la un ceai de lamaie in compania adorabila a Dlui. Octavian Tanase de la Agentia Grapefruit. Domnilor, jos palaria:) Mi-a placut mult la voi, de voi si mi-ar placea sa ne mai intalnim si cu alta ocazie. Sa dezvalui un secret despre Grapefruit spuneti voi, care cititi? Pai secretul este ca sunt o echipa bine sudata, ca sunt o agentie cu o vechime de 10 ani in piata, ca stiu despre ce vorbesc si fac tot ce promit, si restul vine de la sine. M-au castigat. Acasa la ei e foarte frumos, am tras cu ochiul prin usile de sticla si am vazut biblioteci, o sala de intalniri foarte cocheta cu fotolii extravagante:) Si dupa, am dat mana cu Andrei si Cristina doi oameni draguti si talentati. Asadar, sunt prinsa de Grapefruit Groove. Keep up the good work!

marți, 3 noiembrie 2009

Pagini de iasomie

Astazi am iesit pe un frig teribil in oras. Purtam o geaca de la costumul de ski, si totusi am tremurat serios. Am mers la Avantgarde, o librarie/ceainarie din centru, pe str. Lapusneanu, unde am avut un rendez-vous placut si cald cu Mihaela alias Hiacint:) Am baut ceai verde cu iasomie, am citit din cateva carti bune si noi, am aflat lucruri noi si interesante. Am cunoscut o prietena noua cu care voi mai servi ceaiuri si cafele in orasul meu drag. Multumiri lui Bogdan si iubitei sale sotii, cei care au deschis acest loc si care intretin atmosfera frumoasa de acolo. Multumesc si Stefaniei, care m-a servit cu ceai. Voi reveni cu siguranta.

luni, 2 noiembrie 2009

a weekend at the movies

de fapt, un weekend de filme vazute in casa, de pe retea:) Si m-am bucurat de Requiem for a dream, Broken embraces, Munich si la Tv The Darjeeling limited. Calificative primesc in ordine: foarte bun, bun, excelent si bunicel.:) Revin cu alte note, pe parcursul saptamanii. Maine vizitez o cafenea pentru prima oara, pe Lapuseanu, multumita lui Hiacint a.k.a. Mihaela Butnaru de la Bookblog. Si s-a deschis un bar nou, Tresor, pe Lascar Catargiu. To be updated:)
 

Blog Counter