Cheia interpretarii e la voi

Am vazut filmul He's just not that into you la recomandarea bunei mele prietene, Andreea. Am fost din start avertizata ca e un film din care fiecare intelege altceva, ceea ce mi s-a parut o provocare. Pe scurt, iata cam ce am inteles eu din acest film:

- femeile nu sunt proaste. sunt naive. si poate asta li se trage din faptul ca sunt mult mai optimiste, mai deschise si mai doritoare de happy-end. Nu numai pt ele. Pt tot ce exista. De aceea le tin pumnii, de exemplu, altor femei care sunt singure, sau altor barbati care sunt singuri. De aceea ele nu ranesc in filmul asta si au curajul sa recunoasca care este adevarul (Scarlett ii spune lui Conor ca, domne, pana la urma urmei, nu te iubesc si nu ar trebui sa ma chemi sa stau cu tine.


- dar deduc si ca barbatii sufera de aceleasi simptome, chiar daca ei sunt putin mai cruzi, mai nepasatori, si mai lasi uneori. Adica le place sa creada in stereotipuri la fel de mult ca si femeilor. Cel mai mare stereotip in care cred barbatii este ca exista atat de multe femei pe lumea asta incat n-are sens sa-si faca griji. N-are sens sa-si refuze vreo placere chiar daca risca sa raneasca pe cei de langa ei. Pentru ca mereu va fi ceva, the next best thing. Iar aceasta nu este regula. Cum nici pentru femei nu este o regula ca vor gasi iubirea vietii, acel barbat care sa corespunda intocmai imaginatiei lor, si care sa le si iubeasca, in egala masura. Nici mai mult, nici mai putin. Culmea e ca majoritatea femeilor din film inteleg acest lucru. Adica: femeile simt, in ciuda faptului ca spera ca nu e asa, ca e posibil sa nu existe barbatul visurilor lor. Si atunci aleg prin comparatie.


- Rachel alege sa se intoarca la iubitul ei care nu o mai cerea odata de sotie pentru ca, prin comparatie cu sotii surorilor ei, ala parea muuuuult muuuult peste. Desi, nu voia sa o ceara de sotie. Desi asta ii cauza nelinisti si o facea sa creada ca de fapt n-o iubea. Si castiga, culmea. Eu am fost sceptica. Am crezut ca e inca un compromis prost. Dar se pare ca Ben chiar era acel tip bun, care nu asteapta the next best thing/female. El chiar o vroia pe Rachel. Si a renuntat la stereotipu stupid ca vezi doamne casatoria insasi e un stereotip:))))


- Jennifer alege pe baza obisnuintei si a faptului ca nu vrea sa piarda tot mecanismul si masinaria pe care a construit-o. Pentru ea nu conteaza ca nu a mai facuse sex cu sotul de o mie de ani (ba chiar se foloseste asta ca sa il scuze pt ca a inselat-o-mi-e groaza), si nici ca toate semnele ii arata ca ala nu e barbatu viselor ei; de fapt nu s-a uitat in trecut si nu a fost realista. Casatoria lor a fost dintr-un motiv gresit (asa sunt multe astazi si iar mi-e groaza:))). De fapt totul a plecat cu 3 roti, in loc de 4, si era inevitabil sa ajungi aici. Deci tot ce conteaza cu adevarat e sa fii sincer cu tine insuti, sa nu accepti compromisuri fata de tine si sa nu il compromiti nici pe cel de langa tine. Daca te minti, ala te minte si el, se minte si pe el etc. Mecanismul nefericirii s-a pus in miscare. De altfel sotul ei e cufundat in aceeasi mizerie. Minte, se ascunde, crede ca e normal sa aiba o relatie extraconjugala, o compromite si pe biata Scarlet pe care "crede" ca o iubeste dar de fapt vrea doar sa i-o traga - altfel cum naiba s-ar putea gandi ca aia o sa accepte sa stea inchisa in dulap cat timp el o "regleaza" pe sotie-, etc. Una peste alta, sfarseste prost. Noroc ca Jennifer ia situatia in maini si o rezolva; face "the right thing" pentru amandoi. Nu mai avea niciun sens. Nu a avut niciun sens. S-au casatorit din cele mai proaste motive.


- Scarlet e genuine. E sincera si onesta. I-a placut tipul insurat, s-a dus si l-a vanat. Nu a fost barbatul bun pentru ea, a taiat cordonul rapid. Am putea spune ca a gresit fata de Conor pentru ca il tinea de buddy desi stia ca el e topit dupa ea, dar nu cred ca e ceva asa de grav, pentru ca a fost sincera si i-a spus in cele din urma ca nu ea e fata lui. Plus ca era o tipa profunda (instructoare de yoga), si care intelegea mai bine ce se petrecea. Faptul ca ea totusi a suferit (cred ca i-a parut la fel de rau ca a fost tradata de sotul adulterin, cat si de faptul ca l-a indus in eroare pe Conor) si ca vroia sa se retraga un pic in India, m-a pus pe ganduri. Adica vrea sa renunte la intalniri. Crede ca e ca naiba, mai bine singura etc. Nu e tocmai bine.

Cel mai putin am inteles despre personajul lui Drew Berrymore. In afara de faptul ca si ea isi cauta mereu pe careva si nu prea gasea. A fost si cel mai putin prezenta in film. Concluzionand, cel mai mult ma regasesc in personajul Scarlet-ca fire si temperament. In sensul ca si eu sunt introvertita, ma consider intr-o pozitie de putere in relatia cu barbatii si as prefera sa fie asa. Pe de alta parte, sunt si Rachel si compar barbatii cu altii. Pro si contre.


- Gigi e stereotipul femeiustilor nu prea destepte. Are nevoie de un barbat ca sa-i descifreze cheia interpretarii corecte a semnalelor etc. Nu mi-a placut ca pleda pentru senzitivitatea exacerbata a femeilor etc. Si ca in ciuda tuturor pesimistilor, vezi doamne, cavalerul ei a sosit la usa calare pe un pix. Sunt si situatii din acestea, insa f. grav mi s-a parut ca totusi, acel barbat sosit calare pe pix era un tip inteligent, ironic etc. Ciudata pereche. Sincer. Ea e genul careia "i-a suras norocul". Nush ce sa zic. Chiar m-a surprins, in mod bizar. As vrea sa nu cedez stereotipului: barbatii inteligenti cauta femei mai putin destepte:P Ca sunt cam acolo in privinta lor.


- Cat despre concluziile finale, sunt si bune si rele:

- e greu sa fii sincer fata de tine insuti, dar necesar.
E bine sa fii optimist, pentru ca ce e rau in a fi optimist?
Nu exista suflete pereche, ci doar potriviri mai mari sau mai mici de caracter.
Nu le poti avea pe toate.Cu ce esti dispusa sa te multumesti?
Nu exista reguli. Uneori dragostea se intampla in ciuda regulilor.
Totul poate sfarsi prost, indiferent cat de bine ti se pare ca iti merge la un moment dat.
Trebuie sa mai incerci, chiar daca pare ca nu se leaga nimic, niciodata.
Daca vrei sa te retragi o perioada, e ok si asa. Orice e ok, atata timp cat tu esti bine, nu gresesti fata de tine si nici fata de ceilalti.
Si femeile si barbatii vor sa fie fericiti, dar asta nu inseamna ca vor acelasi lucru. Bun pentru mine, nu e obligatoriu si bun pentru tine.
Relatiile sunt foarte foarte foarte grele, pentru ca ....habar n-am. Ma mir si eu de ce e asa:))))


Una peste alta, mie mi-a placut filmul acesta desi am crezut ca va fi un film slab. NU este. Este amuzant sa vezi toate aceste gesturi pe care le facem mai mult sau mai putin constient cand ne cautam partnerei, pe ecran. Te face sa razi si sa te gandesti ce bizar e "codul" acesta prin care comunicam unii cu altii. Mi-ar placea sa il mai vad odata peste ceva timp, si sa vad daca voi deduce aceleasi lucruri. Si mi-ar mai placea sa imi scrieti daca voi ati inteles altceva din film. Sunt foarte curioasa in aceasta privinta.