America anilor '70, in plina exuberanta, abundenta in manifestari revolutionare, constituie personajul principal al filmului Taking off*, in regia lui Milos Forman. Filmul l-am prins intr-o noapte alba de insomnie, pe Cinemax (cat sunt in Iasi profit maxim si ma uit doar la postul asta, pentru ca la Bucuresti imi lipseste din grila), si m-am bucurat foarte tare de el. Am ras de un comic inteligent, de situatie dar si al personajelor bizare care defileaza pe scena New York-ului cucerit de hippies. Subiectul este cel al unei familii confruntate cu o drama: fiica lor se hotaraste sa fuga de acasa. Dupa cautari disperate ce dureaza o saptamana, presarate de intamplari neasteptate, fata se intoarce acasa dar, spre surprinderea ei, nu-si mai gaseste parintii.
Filmul debuteaza cu imaginea perfecta a familiei tipic americane care au o fata adolescenta, cu probleme de comunicare intre generatii. Cum in celebri ani '70 societatea americana nu mai este deloc una traditionalista, ci una experimentala, deopotriva tinerii copii si parintii lor fac tot timpul lucruri trasnite. Fetele fug in lume la bratul unor hippioti fiorosi:P, sunt initiate in consumul de marijuana si incurajate sa isi descopere sexualitatea etc. Confruntati cu fuga copilului si dupa ce se lupta o vreme cu durerea si neputinta - dupa o alarma falsa la 500 km de New York, descopera ca fata arestata ca fiind a lor, este o prietena care folosea o identitate falsa-, cei doi se abandoneaza ei insisi tendintei generale.
Mama curioasa sa experimenteze lucruri noi (o aventura de o noapte cu un strain, care se sfarsete haios, consumul de marijuana, poker pe dezbracate alaturi de un alt cuplu), si tatal tentat si el, la randul lui, descopera ca nu sunt singurii care se confrunta cu aceasta situatie. Ba chiar afla ca exista si o Asociatie a Parintilor Copiilor Fugari unde poti sa interactionezi cu oameni ca si tine, care poarta in piept ecusoane infatisand poza fugarului/a fugarei, sa beneficiezi la aceste intalniri de o consiliere atenta si profesionala a psihologului de serviciu s.a.m.d.
Pe principiul:"draga nu-ti face griji, probabil fata noastra e undeva cu prietenii ei si se distreaza si acelasi lucru ar trebui sa il facem si noi", cuplul merge in bar, se bucura de prea multe cocktailuri, privesc un concert electrizant al Tiner Turner si Ike. La recomandarea psihologului asociatiei (pentru a ne intelege copilul trebuie sa experimentam si noi intocmai ce i se intampla si lui), mai multi parinti participa in ceea ce va ramane drept o scena de referinta, anume la lectia de fumat marijuana. Profesorul (un Vincent Schiavelli genial costumat) este un fost pacient al psihologului, care cu multa acuratete ne face descrierea joint-ului si a manierei de consum.
Tot filmul abunda in scene amuzante. De la telefonul dat medicului de familie noaptea tarziu, cand fata ajunge acasa sub influenta narcoticelor, pe care il vedem dormind cu pachetul de tigari la cap, cu mucuri de tigara stinse in papucii de casa, si adormind apoi la capatul firului in miezul unei situatii de criza, pana la scena comuna a doamnelor cochete si pretioase, purtatoare de perle si taioare, si a domnilor in costume, care fumeaza niste marfa de calitate sub privirile ultra-conservatoare ale unor doamne si domni victorieni dupa aspect, din picturile atarnate pe peretii salonului. Contrastul intre ceea ce se luptau sa pastreze in societate - aparenta traditionala, si viitorul spre care se indreapta aceasta este izbitor. Peste tot in jur tinerii renunta la hainele uniformizante si inclina spre tinute colorate, largi, lascive, eliberati de povara conformitatii si acreditand abuzul si excesul.
Mi-a placut foarte mult cursivitatea cadrelor din acest film, simtul umorului foarte inteligent si care te pune usor pe ganduri, faptul ca New York-ul este atat de frumos prezentat in timpul scenei cautarii fetei de catre un tata care alearga bezmetic pe strazi, atentia acordata luminii, pe care o surprinde oglindita in geamurile zgarie-norilor sau filtrata superb de coroanele copacilor, aluzia la invazia tehnologiei atunci cand o fata fura un televizor portabil cu precizarea ca e o marca japoneza, Tina Turner ca o vrajitoare sexi dansand incredibil, lectia de fumat marijuana, care merita doar ea un articol separat (Un joint are doua capete: unul inchis, si celalalt deschis. Se tine intre degetul mare si aratator, se ia un chibrit si se aprinde. Se inhaleaza. Nu uitati sa va "carliontati" (to curl, in original) buzele atunci cand trageti din joint, pentru ca amestecul de oxigen si marijuana e esential. Numarati pana la 10 si expirati, de preferinta pe nas. Numarati suficient de repede incat sa nu lesinati. Si mai ales, do not, I repeat, do not hold on to your joint:). Recomand calduros vizionarea lui, un film facut in 1971, la fel de actual si de interesant si astazi.
*Taking off, 1971, in regia lui Milos Forman, cu Lynn Carlin, Buck Henry, Vincent Schiavelli, Ike Turner, Tina Turner.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu